miercuri, 23 noiembrie 2011

Manastirea Banceni

Un roman uimeste Ucraina. Parintele Mihail Jar, staretul manastirii Banceni, situata la o aruncatura de bat de granita cu Romania a intemeiat un adevarat sat al orfanilor si copiilor care sufera de boli incurabile. Circa 200 de copii abandonati sunt crescuti in manastire si toti il considera si il stiga pe staret „tata”. Desi infiintata de nici doua decenii, manastirea si-a dobandit renumele de „lavra”, loc in care mila si minunile lui Dumnezeu pogoara mereu. Recent, un caz incredibil petrecut aici a socat Ucraina: o fetita de un an si jumatate a inviat practic din morti. Pentru minunea pe care le-a daruit-o orfanilor, staretul a primit titlul de erou al Ucrainei.
La 7 kilometri de granita cu Romania si la vreo 20 de kilometri de Cernauti, intr-o asezare romaneasca pitoreasca se inalta o Manastire tanara, cu nume bland, ca de copil: Banceni. „Cocotata” pe un Deal, ca un zid de aparare intre hotare ori lumi, „farpost”, cum spun ucrainenii, manastirea, asta si este, de fapt, o poarta spre o alta lume. O lume ireala, in care nu conteaza nimic decat credinta si dragostea.
Imediat ce treci de zidurile inalte si robuste din piatra, ai impresia ca intri intr-o „manastire a copiilor”. Printre calugari si calugarite se plimba tanci de cativa anisori, care se joaca cu rozaluri in loc de masinute si ii spun tata unui calugar inalt, cu infatisare ascetica: staretul manastirii, Mihail Jar.
In 1994, staretul, impreuna cu o mana de frati, au decis sa infiinteze aceasta manastire. Toti sunt romani, proveniti fie din zona Cernauti, fie de dincoace de granita, din Moldova. Au inceput de la zero. Aveau la ei doar niste cartofi si urzici culese, din care au fiert prima supa din istoria manastirii. Dar in 10 ani au reusit sa ridice 5 biserici si chilii. Si, in plus, case pentru aproape 200 de prunci. Calugarii de aici se declara romani, vorbesc romaneste si oficiaza Sfanta Liturghie in limba romana. Credinta este unica. La fel ca Neamul si Tara lor. La fel ca educatia pe care o dau micutilor. „Satul copiilor” se afla aproape de manastire, la Molnita. Iar povestea care a socat intreaga Ucraina a inceput in 2002. Atunci, calugarii au inceput sa ridice aici case si o biserica in care pruncii sa poata inalta rugaciuni catre Bunul Dumnezeu si sa-i multumeasca ca le-a daruit o familie. Cei mai multi sufera de boli grave si incurabile, ca SIDA. Tocmai de aceea au fost abandonati de parinti. Si nu i-a mai dorit nimeni. Au gasit insa mangaiere in manastirea parintelui Mihail. De atunci, din 2002, staretul a devenit „tata” pentru circa 200 de prunci. Toti il striga astfel. Si toti se bucura si de o „mama”. Parintele a compartimentat imobilul in asa fel incat doi-trei-patru copii locuiesc impreuna cu o calugarita care ii educa, ii indruma si ii iubeste.
Copiii invata, se roaga si vorbesc in romaneste, indiferent daca sunt romani, ucraineni, rusi sau maghiari. Au conditii de trai excelente, calugarii au amenajat inclusiv o mini-gradina zoologica si o ferma de vaci, pentru ca micutii sa aiba lapte proaspat.
Parintele vrea insa sa le ramana toata viata tata copiilor. Dupa insuratoare spune ca le va cauta slujbe si ii va ajuta sa-si construiasca o casa.
Pentru a intretine „orfelinatul”, parintele apeleaza la mireni, dar si la oameni cu potential financiar care sunt invitati sa boteze copiii. Devenindu-le nasi, ii sprijina si pe ei, dar si orfelinatul. Parintele povesteste adesea ca unii il intreaba ingrijorati ce vor face acesti copii in viitor. Dar el raspunde calm de fiecare data ca nadajduieste in Bunul Dumnezeu si Bunul Dumnezeu stie ca acesti copii trebuie hraniti, adapostiti, educati.
Parintele este extrem de atasat de copii pentru ca, la randul sau, si el a fost orfan. Si spune cu sinceritate ca de multe ori s-a intrebat „de ce a trebuit sa-mi fie atat de greu”. Abia dupa ce a devenit tatal a 200 de prunci a inteles de ce: altfel nu ii putea intelege si ajuta pe acesti micuti.
Manastirea este un loc in care s-a simtit din plin si deopotriva mila lui Dumnezeu, dar si rautatea oamenilor. „Intamplator” aici aveau loc chiar si 5 incendii pe an. In unele cazuri a luat foc chiar si casa copiilor. Se spune ca unora nu le place ca slujba se tine si in limba romana. Si ca micutii invata limba romana la scoala, desi stiu foarte bine si ucraineana, rusa, engleza etc.
Insa minunile au avut intotdeauna o putere mai mare. De fapt, intreg locul este o minune.
Parintele Mihail Jar colaboreaza cu liderii comunitatii romanesti din Ucraina si mai toate delegatiile care ajung in zona Cernauti sunt duse in vizita la masastire. Dintr-o asftfel de delagatie a facut parte si directorul Bibliotecii Judetene „Petre Dulfu”, Teodor Ardelean.
Aurica Bojescu, secretarul executiv al Uniunii Interregionale „Comunitatea Romaneasca din Ucraina”, spune ca manastirea Banceni este cea mai importanta din zona Cernauti: „pentru grija pe care le-o poarta copiilor si pentru ce a realizat acolo, parintelui i s-a conferit titlul de erou al Ucrainei. Acolo se vorbeste romaneste. Copiii stiu insa foarte bine si limba ucraineana. Si slujba se tine in limba romana”.
Banceni, minunea romaneasca din Ucraina
Localitatea Banceni a facut parte, inca de la infiintare, din Principatul Moldovei. Dupa Unirea Principatelor Romane, la 24 ianuarie 1859, a intrat in componenta statului roman.
Acest teritoriu nu a facut parte niciodata din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscuta astazi sub denumirea de Tinutul Herta si care a apartinut Moldovei si apoi Romaniei, pana la cel de-al doilea razboi mondial.
In perioada interbelica satul Banceni a facut parte din componenta Romaniei, in Plasa Herta a judetului Dorohoi. Pe atunci, populatia era formata aproape in totalitate din romani. Incepand din anul 1991, satul Banceni face parte din raionul Herta al regiunii Cernauti din cadrul Ucrainei independente. La recensamantul din 1989, numarul locuitorilor care s-au declarat romani, plus moldoveni era de 675, reprezentand 95,61% din populatia localitatii. In prezent, satul are 847 locuitori, preponderent romani.
Moastele sfintilor
In biserica manastirii se afla moaste ale Sfintei Mari Mucenite Varvara, iar paraclisul manastirii este inchinat Sfantului Serafim de Sarov, unul dintre cei mai mari sfinti ai Rusiei din secolul al XVIII-lea, iar aici se afla si particele din moastele sfantului, dar si o particica din piatra pe care s-a rugat sfantul o mie de zile si de nopti. Tot aici, intr-o racla, se afla particele de Sfinte Moaste ale altor peste o suta de sfinti.
Minunile de la Banceni
Manastirea a devenit celebra in intreaga Ucraina dupa un fapt petrecut recent, in Joia Mare. Un copil de 1 an si 8 luni, al unei familii care participa la Slujba la Manastirea Banceni din Ucraina, a fost gasit in apa, intr-o fantana arteziana din curtea Manastirii, dupa mai bine de 20 minute de cautari. A fost dus la cel mai apropiat centru medical, unde medicul a constatat decesul copilului. Parintele Mihail Jar se afla la Kiev, dar a insistat ca pruncul sa fie pus sub aparate. Dar medicul sustinea ca nu mai are rost, deoarece copilul e mort. La 6 ore de la petrecerea accidentului, Parintele a sosit la centrul medical impreuna cu o Cruce, in care sunt incorporate particele din Sfanta Cruce si moaste. Cand a atins pieptul copilului cu acea Cruce, inima copilului a inceput sa bata, dar nu se observa nici o activitate cerebrala. Copilul a fost dus la spitalul din Cernauti, unde Parintele Jar a venit cu o particica din moastele Maicii Serafima. Cand Parintele a atins fruntea copilului cu acele moaste, copilul a stranutat si a deschis ochii. Medicii au fost pusi in dificultate: cum sa anuleze certificatul de deces? Iar Mitropolitul Kievului cere imediat sa i se trimita toata documentatia cazului, pentru a ramane marturie.
De curand, tot aici, trei fetite bolnave de SIDA, in ultimul stadiu, s-au vindecat la rugaciunile obstii de aici catre Mantuitorul, Maica Domnului, a carei icoana de la Boian plange, si catre Sfintii ocrotitori ai acestui sfant locas.
Ioana LUCACEL
Mircea CRISAN
ioana@gazetademaramures.ro
mircea@gazetademaramures.ro
Data aparitiei: 2011-06-01

Manastirea Recea

Manastirea Recea

Manastirea Recea este una dintre cele mai mari manastiri ortodoxe din judetul Targu Mures. Aflata pe Drumul National 15, numit si Drumul European 60, la numai doi kilometri de Aeroportul Targu-Mures si la doar 14 kilometri de minicipiul Targu-Mures, manastirea este cunoscuta mai ales pentru vietuirea aici a parintelui duhovnic Ioan Iovan.
Manastirea de la Recea a luat fiinta in anul 1991, arhitectura ansamblului monahal fiind una tipic romaneasca. Obstea de maici care insufleteste manastirea se nevoiesc intru toate spre a urma sfintilor, dand astazi o puternica marturie crestina in spatiul romanesc. Inceputurile manastirii stau in stransa legatura cu ostenelile si rugaciunile maicii starete stavrofora Cristina.
 Manastirea Recea
Iniativa ridicarii manastirii de maici de la Recea a avut-o Prea Sfintitul Andrei, Arhiepiscopul de Alba-Iulia, lucru inceput a fi zidit in luna octombrie 1991. Datorita greutatilor intampinate, intre lunile noiembrie-decembrie 1991, s-a grabit finalizarea cladirii administrative. In anul urmator se va construi clopotnita si un Altar de vara, ambele din caramida.
Bisericii celei mari, inchinate Nasterii Maicii Domnului, i se va pune piatra de temelie in ziua de 24 aprilie 1995, pe cand se praznuia Izvorul Tamaduirii. In numai un an, biserica va fi terminata de ridicat si de impodobit in exterior; ramanea de lucrat numai fresca si impodobirea interiorului.
 Manastirea Recea
Arhitectura intalnita la Manastirea Recea imbina armonios mai multe stiluri de constructie, printre care: stilul romanesc, din Muntenia; stilul moldovenesc; stilul bizantin si stilul brancovenesc. Biserica cea mare este zidita in forma de cruce, fiind impartita in trei parti binecunoscute (pridvor, pronaos, naos si Altar), si avand trei turle, una mare, pe naos, si alte doua, mai mici, asezate pe pronaos.
Manastirea Recea 
Corpul de chilii se afla in partea dreapta a bisericii, acesta fiind zidit in forma literei L, pe doua nivele. La etajul inferior se afla amenajata trapeza, bucataria, cat si alte anexe ajutatoare. La etajul superior se afla staretia si o serie de chilii monahale. Casa de oaspeti este alcatuita din doua apartamente si o sala spatioasa de conferinte.
In apropiere s-a mai zidit si o alta cladire, in care s-au amenajat o biblioteca, un cabinet medical, o infirmerie si cateva ateliere de croitorie. La etajul acestei cladiri se afla muzeul monahal, cuprinzand obiecte religioase cu culturale traditionale.
Manastirea Recea 
Foarte aproape de manastire a fost zidit Arhondaricul, anume locul de gazduire a pelerinilor, cat si gospodaria manastirii, cu toate cele de trebuinta. Maica stareta Stavrofora Cristina, spune cu tarie: "A trai nu inseamna pentru noi decat a ne jertfi unor interese comune, pentru a aduce aproapelui neincetate si sfinte slujiri.”
"Binecuvantat sa fie Dumnezeu care, cu pronia Lui divina, a transformat o rapa cu un cimitir vechi, intr-o gradina suspendata a Maicii Lui, oferind un lacas sfant si sfintitor neamului nostru crestinesc si romanesc." (Parintele Arhimandrit Ioan Iovan)
 Manastirea Recea
Parintele Ioan Iovan s-a nascut in anul 1922. Parintii lui erau preotul Gavril si presbitera Maria. Parintele a fost licentiat in teologie si a urmat, vreme de trei ani, cursurile Facultatii de Drept. Admis la doctorat, in anul 1947, el a studiat doi ani alaturi de parintele Dumitru Staniloae. In anul 1947, el pleaca la Manastirea Vladimiresti, langa Tecuci. Pe data de 27 noiembrie 1949 este tuns in monahism, cu numele de Ioan, iar in decembrie 1949 este hirotonit ieromonah pe seama Manastirii Vladimiresti. Aici, parintele Ioan a slujit pana in anul 1955. Istoria parintelui de dupa acest an este oarecum tulbure, cu ceva condamnari, inchisoare si cuvinte indraznete. In cele din urma, parintele va ajunge duhovnic la Manastirea Recea.
 Manastirea Recea
"S-a deschis o fereastra catre cer si o particica din frumusetea nemarginita a Lui s-a rasfrant pe pamant si a iesit ca prin minune o manastire ce intruchipeaza statornicia neamului nostru romanesc intru jertfelnicie, intelepciune, curatie si generozitate." (Maica Stareta Stavrofora Cristina) Cu trenul se poate ajunge pana in gara din Targu Mures, de unde se mai ia un tren, cale de alti 15 kilometri, pana in gara Vidrasau. De aici si pana la manastire nu mai este mult.
Manastirea Nasterea Maicii Domnului
Strada Principala 35 B, 4311, satul Recea, comuna Ungheni, 547609, judetul Mures
Stareta: Stavrofora Cristina Chichernea
Teodor Danalache
Manastirea Recea
Manastirea Recea



    Articol preluat de pe site-ul http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-recea-123417.html
Istoria Mânăstirii Brâncoveanu începe în secolul al XVII-lea. Dacă la începutul secolului XVI avem mai multe mărturii indirecte despre existenţa mânăstirii prin menţionarea unor călugări de aici în diferite acte, dispersate, primele dovezi directe le avem din anul 1654, când satul şi moşia din Sâmbata de Sus au intrat în stăpânirea lui Preda Brâncoveanu, boier de loc din sudul Carpaţilor. Acesta, se spune că a construit o bisericuţă din lemn pe valea râului Sâmbăta, probabil pentru călugării sihastri de aici. Pe locul acesteia, în jurul anului 1696, domnitorul Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti (1688-1714), a zidit din piatră şi cărămidă o mânăstire.

La sfârşitul secolului al XVII-lea, Transilvania abia scăpase de atacurile repetate ale principilor calvini, atacuri ce au continuat însă asupra punctului principal de rezistenţă, credinţa ortodoxă a românilor, urmărind-se, de fapt, deznaţionalizarea lor. Pentru întărirea şi salvarea Ortodoxiei de noul pericol, cel al catolicizării, apărut prin trecerea Transilvaniei sub stăpânirea Habsburgilor (1683), domnitorul Constantin Brâncoveanu a transformat şi reorganizat vechea mânăstire ortodoxă din Sâmbăta de Sus, cu călugări sihaştri, într-o mânăstire mai mare cu viaţă de obşte (călugări care trăiesc, muncesc şi se roagă împreună), spre a da mărturie în timp despre unitatea de neam şi credinţă a românilor de pe ambele versante ale Carpaţilor. Tot aici, voievodul martir, înfiinţează o "Şcoală de grămătici", un atelier de pictură în fresco şi o mică tipografie pe care le instalează în noua incintă, după modelul brâncovenesc folosit în toate ctitoriile domneşti

Muzeul Manastirii Brâncoveanu detine astazi una din cele mai bogate colectii de picturi vechi pe sticla, apartinând secolelor XVIII-XIX, în mare majoritate executate în maniera popular-naiva, icoane pe lemn, predominant fiind stilul brâncovenesc, vesminte preotesti si arhieresti, o colectie unica de carte veche, manuscrise, pergamente, scrisori, precum si o valoroasa colectie de obiecte de cult. Pe latura vestica a incintei se afla locurile de odihna vesnica ale ultimilor mitropoliti ai Transilvaniei: Nicolae Balan, Nicolae Colan , Nicolae Mladin si Antonie Plamadeala.

Date de contact:
Manastirea Brancoveanu - Sambata de Sus
Telefon: 0372-704827
Fax: 0372-704829
E-mail: manastirea_brancoveanu@yahoo.com
Pagina web: http://www.manastireabrancoveanu.ro/

Intre 20 si 23 August 2009 au avut loc Zilele Cetatii Fagarasului
Pentru a vizualiza imagini de la avenimente dati click aici .

Cel mai apropiat oras de Sambata de Sus este orasul Fagaras, ce are in centrul sau o cetate medievala in bune conditii. Pentru a afla mai multe detalii despre Fagaras, puteti vizita http://www.info-fagaras.ro/


Articol preluat de pe site-ul http://www.sambatadesus.ro/atractii.php